Ioan R. Ster 

Fotbalul românesc moare încet dar sigur, în timp ce intermediarii prosperă iar talentele autohtone sunt refuzate!

FOTBAL NU AVEM, DAR AVEM STRATEGII 1.0 ȘI 2.0!

Am aflat, de curând că fotbalul românesc stă extraordinar de bine, că în perioada 2015-2020 am avut o „vizune” intitulată, de întâiul stătător la Casa Fotbalului „Planul strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020”, sau „Strategia 1.0”, documentul prin care, zice Răzvan Burleanu: „ne-am asumat ACȚIUNILE care să ne conducă spre scopul fixat: modernizarea acestui sport!” Au trecut 7 ani de la startul acestei „strategii” (care între timp s-a încheiat cu un „real succes”) și recunosc că am fost un habarnist (să scuzați argoul), nu am avut cunoștință de EL, că, la cum arată fotbalul românesc am fost sau suntem capabili de a încropi o Strategie, care să ne scoată din groapa în care cu pricepere am intrat. Nici nu ne-am stăduit mult să intrăm în groapă (nu la cea din Ștefan cel Mare), iar asta se vede prin prisma rezultatelor echipelor noastre naționale și ale echipelor de club, deopotrivă. Trăim (încă) din amintiri și cu fiecare start al unei campanii de calificare sperăm să ajugem acolo unde ne-a purtat Generația de Aur, ca să vorbim doar de cele mai recente performanțe ale echipei naționale, la turneele finale, la …masa bogaților.

Strategia 1.0 a fost gândită de Răzvan Burleanu „de la vârf spre bază, de o manieră aspirațională, identificând direcțiile pe care le-am considerat vitale pentru acest proces”. Și, tot după spusele boss-ului de la Casa Fotbalului principalele acțiuni vizate de Stategia 1.0 au fost: creșterea capacității administrative a Federației și a calității serviciilor; promovarea unui mediu favorabil performanței pentru loturile naționale; asigurarea stabilității financiare și a resurselor care să poată fi investite în proiecte care să asigure dezvoltarea fotbalului; crearea unui circuit al performanței modern, cu investiții puternice în zona de copii și juniori și creșterea participării (grassroots); reclădirea încrederii în fenomenul fotbalistic a partenerilor privați și în mediul public; introducerea normelor de bună guvernanță, a standardelor de integritate și digitalizarea proceselor operaționale.

Toate acestea, nu sunt decât niște absurdități debitate de Răzvan Burleanu, care nu au acoperire în fapte și viața reală din fotbalul românesc și care pot fi demontate cu ușurință. Dacă vorbim de creșterea capacității administrative este suficient să spunem că în perioada 2015-2020 personalul angajat la Casa Fotbalului a crescut de la 128 de persoane în 2015, la 158 de persoane în 2016, după care a variat între 127 de persoane în 2017, 167 (??) de persoane în 2018, 161 de persoane în 2019 și 102 persoane în 2020. Cam asta e capacitatea de administrare de la Casa Fotbalului. Cât despre mijloacele financiare cu care se laudă Burleanu, sunt mai mult decât îndoielnice. După un profit de 24.138.370 lei în 2015, în anul următor s-au înregistrat brusc pierderi de 23.794.042 lei, deci o diferență de 47.932.412 lei. În 2017 Federația Română de Fotbal raportează un profit de 690.324 lei, apoi iar pierdere de 3.991.182 lei în 2018. În 2019, se trece din nou pe profit, 4.269.142 lei, pentru ca în 2020, anul  Turneului Final al Campionatului European U21, să se raporteze un profit de 9.131.133 lei. Per total, în perioada 2015-2020 Federația Română de Fotbal a înregistrat un profit de 10.443.745 lei, adică aproximativ 2,1 milioane de euro în 6 ani! Și toate acestea, în condițiile în care, gura lumii vorbește că Mircea Sandu a lăsat conturile Federației pline…Cât despre circuitul performanței în zona de copii și juniori, despre care vorbește Răzvan Burleanu lucrurile stau exact pe dos, situația la nivelul fotbalului mic s-a înrăutățit, iar criteriile de selecție la echipele naționale sunt cel puțin îndoielnice, iar presa a relatat nenumărate cazuri în sensul celor enumerate mai sus. Adevăratele selecții, dacă sunt reale, se fac până la nivelul U11, după care în echipa națională intră doar jucătorii propuși de antrenorii federali zonali, care au și atribuții de scouteri. Acesta este și motivul real pentru care rezultatele la echipele de juniori lipsesc sau întârzie să apară! Să fim serioși cu „reclădirea încrederii în fenomenul fotbalistic”, asta e o glumă bună, născocită de mintea președintelui Răzvan Burleanu, în ideea de a mai aburi niște votanți. Și, ne mai spune Răzvan Burleanu că acest Plan strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020, denumit Strategia 1.0, a fost un REAL SUCCES! Cred și eu, în condițiile în care ai început (re)clădirea fotbalului românesc de la vârf spre bază.

Ca și cum toate acestea nu ar fi deajuns, ne-am ales acum și cu partea a doua, vine cu viteză Planul Stategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2021-2025 , sau Stategia 2.0! Conform acestei strategii, pilonii de construcție a fotbalului românesc sunt: Stategia Tehnică a Fotbalului Românesc; Academia Națională de Fotbal; intervențiile suport ale FRF pentru proiecte de dezvoltare tehnică ale membrilor afiliați.

Am parcurs și eu această „Strategie 2.0”….O înșiruire de principii și sloganuri electorale debitate de Răzvan Burleanu, care nu are nici o legătură cu realitatea din teren. Chiar nu e nimeni să-l trezească la realitate pe acest personaj, care începe să-și pună negativ amprenta pe activitatea fotbalistică de la noi? Recunosc, omul are cuvintele la el, este foarte priceput, dar parcă avem nevoie de ceva mai mult. Față de înșiruirile Domniei Sale, adunate într-o Strategie, vezi Doamne, pentru dezvoltarea fotbalului românesc, fotbalul din România se confruntă cu o altă realitate. Poate că ar fi bine să-i reamintim…

 FOTBALUL ROMÂNESC ESTE INVADAT DE FOTBALIȘTI STRĂINI DIN ȚĂRI CARE NU AU…STRATEGII

Am stat puțin aplecați și înarmați cu răbdare, pentru a scoate la iveală ceea ce toată lumea vede cu ochiul liber, o simte în urină și îi stă în gât. Invazia de fotbaliști străini de mâna a doua și a treia în fotbalul românesc a luat proporții biblice. Și toate acestea, în detrimentul tinerilor fotbaliști români dornici de afirmare, și care sunt refuzați constant, pentru a face loc unor fotbaliști care, pe lângă faptul că sunt total anonimi, fără prea mari realizări, încasează salarii fabuloase în Liga 1, departe de valoarea aratată. Cu indulgență am putea „selecta” 10 fotbaliști străini care au confirmat și activează în Liga 1, și degetele de la cele două mâini ar fi atunci, deajuns. De la început, să spunem că, statistica efectuată de noi a cuprins datele avute la dispoziție și furnizate de LPF pe site-ul propriu, imediat după disputarea partidei Academica Clinceni – FCSB din etapa a 25-a! Din totalul celor 479 de fotbaliști înregistrați oficial la LPF ca făcând parte din loturile celor 14 echipe din Liga 1, nu mai puțin decât 134 de fotbaliști sunt STRĂINI, adică 27,97%!!! Într-un clasament al echipelor cu cei mai mulți stăini în lot, calculat procentual, UTA ARAD coduce cu 52,17% (12), urmată de FC „U” Craiova 1948 – 50% (13), Academica Clinceni – 41,67% (10), Sepsi OSK Sfântu Gheorghe – 38,46% (10). La polul opus, în partea de jos a clasamentului, echipele cu cei mai puțini străni în lot se situează: Rapid București – 19,44% (7), CS Mioveni – 13,79% (4), FCSB – 10,34%  (3) și Farul Constanșa – 10% (4). 

Nu cred că ar trebui să facem o tagedie din necalificarea Naționalei la apropiatul Campionat Mondial din Qatar, avem Campionatul Mondial al nostru, aici în Liga 1! Nu mai puțin decât 42 de țări sunt prezente în Liga 1, printre cei 134 de străini. Franța (16), Croația (12), Brazilia (11), Bulgaria (7) și Portugalia (6) conduc în vârful clasamentului, în timp ce la polul opus avem Austria, Slovenia, Estonia, Islanda, Rusia, Paraguay, Israel, Camerun, Congo, Guineea Bissau, Coasta de Fildeș, Liberia, Benin, Haiti, Guyana și Curacao cu câte 1 jucător în Liga 1. Dar din clasament nu lipsesc nici alte națiuni: Belgia și Argentina (5), Italia, Spania, Olanda, Macedonia de Nord, Albania și Nigeria (4), Germania, Serbia, Bosnia Herțegovina, Lituania, Moldova, Capul Verde (3), Polonia, Cehia, Grecia, Muntenegru, Slovacia, Ghana și Guineea (2). 

Promovarea fotbaliștilor români, a tinerelor talente autohtone este anevoioasă și îngreunată de interesele obscure ale președinților de cluburi, a antrenorilor și impresarilor, de a aduce și promova fotbaliști care nici măcar nu ridică nivelul fotbalului din Liga 1. Dovadă stau contraperformanțele echipelor de club în Cupele Europene. Și, dacă tot nu ai performanțe de ce nu încerci să promovezi fotbaliștii români, cei care ar putea fi izvorului viitoarelor selecții la echipa reprezentativă? O încercare timidă a fost regula U21 în Liga 1, care, de voie, de nevoie, a promovat tinerii fotbaliști, puțini la număr în Liga 1. Am fost nevoiți să suportăm un sezon întreg teatrul ieftin jucat de toți antrenorii din Liga 1, în sezonul trecut când regula cu al doilea jucător U21 la începutul meciului a dus la înlocuirea lor, a celor mai mulți, încă din minutul 1 al partidelor. Între timp, s-a renunțat la această regulă, și am scăpat de un….calvar! Îmi aduc aminte de meciul de debut al lui Dennis Man la FCSB: introdus în teren după pauză, încercare acestuia de a șuta spre poarta adversă s-a soldat cu o nereușită demnă de jocul de rugby, care a provocat râsete în tribună! Între timp, Dennis Man a devenit cel mai scump transfer a lui Gigi Becali peste hotare! Totul este ca tinerii fotbaliști să primească șanse, să primească meciuri în picioare, pentru a respira aerul Ligii 1 și a-și face o carieră în fotbal! Dar nu, așa ceva este din ce în ce mai greu în fotbalul românesc! Și ne mai lamentăm că nu vine nimic din urmă! Din urmă vin talente autohtone, dacă vrem să-i găsim și să-i promovăm. Dar, poate că posibilitatea de a mai spăla ceva bani din drepturile de televizare e mai mică, și decât să aduci gratis un jucător român, mai bine arunci cu banii pe antitalente străine, cărora le umpli buzunarele cu salarii prea mari pentru fotbalul românesc! 

Și, pentru că am vorbit despre drepturile de televizare în Liga 1, să încercăm să intrăm puțin în miezul problemei. Pe scurt, drepturile de televizare în Liga 1 se situează, în jurul cifrei de 32 milioane de euro (cu tot cu TVA). Această sumă se împarte în două rate plătite, una la începutul sezonului și una după sezonul regulat. Din prima rată, LPF își reține comisionul de 1,9 milioane de euro, restul se împarte în mod egal tuturor echipelor. Din comisionul LPF-ului de 1,9 milioane de euro, vreo 300.000 de euro sunt cheltuielile curente ale Ligii lui Iorgulescu, restul se împarte la salariile angajaților, o medie de 6.000 de euro/angajat, conform datelor furnizate de Gazeta Sporturilor. A doua rată se împarte echipelor în funcție de locul ocupat în clasament, 50% echipelor din play-off (6 echipe), iar 50% echipelor din play-out (8 echipe), cuantumul cuvenit fiecărei echipe fiind în funcție de performanța din clasament.

ROMÂNIA – RAIUL IMPRESARILOR ȘI INTERMEDIARILOR

Dacă ar fi să găsesc un termen circuitului prin care fotbaliști străini de mâna a doua și a treia ajung în campionatul românesc, acesta ar fi grup organizat! Într-un concubinaj aproape perfect, în care e greu să pătrunzi, între președinți de cluburi, patroni, antrenori și impresari asistăm neputincioși cum milioane de euro se scurg pentru plata acestor fotbaliști, către intermediari, cei mai mulți străni, cei care inundă fotbalul românesc cu antitalentele pe care le vedem în fiecare etapă! De pe site-ul Federației Române de Fotbal am aflat, de exemplu, că valoarea totală plătită intermediarilor implicați în tranzacțiile cu părți aflate sub jurisdicția FRF (cluburi și/sau jucători) în perioada 1 aprilie 2020 – 31 martie 2021 a fost de 2.394.678 euro!!!! Deci, după ce LPF își trage comisionul cuvenit de 1,9 milioane de euro, din drepturile de televizare, cluburile mai plătesc anual în jur de 2-2,5 miloane de euro intermediarilor și impresarilor. Anual, fiecare club din Liga 1 depune la FRF un dosar de licențiere, în care la capitolul disciplina financiară sunt obligate să declare suma totală plătită către agenți sau intermediari sau în beneficiul acestora, pentru fiecare an fiscal de raporate. Deci, acesta nu corespunde perioadei pusă la dispoziție de site-ul FRF. Și totuși, ca să dăm câtva exemple: în anul 2020, Farul Constanța a plătit agenților sau intermediarilor sau în beneficiul lor suma de 3.819.612 lei, CFR Cluj – 610.374 lei iar Sepsi OSK Sfântu Gheorghe – 195.804,15 lei. Un caz mai aparte este la Hermannstadt   unde am găsit o situație mai detaliată, respectiv clubul intrat în insolvență, retrogradat între timp, și care a refuzat plata salariilor jucătorilor din sezonul trecut, a plătit următoarele COMISIOANE: 40.000 euro la Sărmășan Cătălin Viorel (Alexandru Laurențiu Oroian), 30.000 euro la Helio Ricardo Benfo Martins (Bright Addae), 12.000 euro la Emanuel Jorge Barradas Curto (Billal Sebaihi), 4.000 euro lui Francisco Javier Villaverde (Angel Bastos Teijeira), 5.000 euro lui Daniel Guerrero Baquerizo (Patricio Martin Matricardi), 2.900 euro lui Daniel Lopez Albes (Alvez Yanez Ruben), 1.500 euro lui Daniel Lopez Albes (Baba Alhassan), 1.500 euro lui Daniel Lopez Albes (Issah Saeed). În total, 96.900 euro au zburat către intermediari pentru transferurile de mai sus, iar Hermannstadt a retrogradat în liga secundă. Parcă începem să înțelegem de ce acești jucători trebuiau neapărat să JOACE! Jucătorii români erau lăsați mereu în afara lotului în timp ce acești străini au dus…greul! Noul prședinte al celor de la Hermannstadt, Dănuț Coman, declara recent că nu îl interesează salariile jucătorilor care au activat în sezonul trecut, nu e problema lui! Dar a cui? Între timp, Hermannstadt evoluează în Liga 2 cu șanse la promovare. Administratorul judiciar al echipei din Sibiu ne-a dezvăluit că o ratare a promovării în acest sezon ar echivala cu FALIMENTUL echipei din Sibiu, toate speranțele de redresare fiind banii proveniți din drepturile de televizare din Liga 1!!!

Așadar, am văzut câteva exemple de cum se scurg banii către intermediari și agenți, în cârdășie cu președinții de cluburi, antrenori, etc. și sub umbrela protectoare a FRF! Aspectul este cel puțin ciudat, dacă stăm să consultăm LISTA INTERMEDIARILOR PERSOANE FIZICE ȘI JURIDICE înregistrate LEGAL la FRF. Această listă, actualizată pentru anul 2022, cuprinde 16 (!!!!) persoane fizice și 5 (!!!!) persoane juridice! Ca o comparație, la Federația de Fotbal din Portugalia sunt înregistrate 416 persoane!!!! Pe site-ul de specialitate https://www.transfermarkt.com/ în dreptul României figurează înregistrați 41 de intermediari sau agenți! Din totalul celor 117 tranzacții înregistrate la FRF în perioada 1 aprilie 2020 – 31 martie 2021, am scos afară transferurile efctuate în exterior, și am reușit să ajung la un număr de 60 de intemediari, persoane fizice sau firme, care au participat la aceste tranzacții de jucători, cei mai mulți străini!!!

Nu aș vrea să omit vreauna, de aceea iată lista: Fischer Sport – Italia (7), Daniel Lopez Albes – Spania (5), AM Sport Agent – România (3), CAS Consulting – România (3), Fotbal Scouting & Consulting – România (3), Free Sport Management (3), Lor Media Sport SRL – România (3), MB World Soccer SRL – România (3), Sîrbu Dragoș Adrian – România (3), Agent Team – România (2), Elite Soccer SARL – Marea Britanie (2), Football Promotion (Scotland) LTD – Scoția (2), P&K World Soccer Agency LTD – Cipru (2), Pigulea Adrian Ion – România (2), Skiper Mark – Bosnia Herțegovina (2), Star&Friends Spor – Roman Vojtec – ? (2), TG World Football Limited – România (2), 11Wins GMBH – Germania (1), A&L 800 Global – România (1), AB9 Sport Management Dooel – Macedonia (1), Al Geto D.O.O. – Croația (1), Albert Botines – Spania (1), APP Motion LTD  – Marea Britanie (1), Be Pro Career Agency  KFT – Ungaria (1), Busuioc Sergiu Nicolae – România (1), Cavo D.O.O. – Croația (1), CG Impresariat Sportiv SRL – România (1), Consultoria International Marinescu SL – Spania (1), Daniel Guerrero Baquerizo – Spania (1), Emanuel Jorge Barradas Curto – Portugalia (1), Eme i Eme Sporting Advisor SL – Italia (1), Foot Connect LTD – Portugalia (1), Football Masters SRL – România (1), Fotbal Team Management – România (1), Francisco Javier Villaverde – Spania (1), Front Group – România (1), Gianfranco Cicchetti – Italia (1), Goodman Sports LDA – Portugalia (1), Groma Sport Dooel – Macedonia (1), Helio Ricardo Benfo Martins – Portugalia (1), International Sport Management SRO – Cehia (1), Javier Garcia de la Cruz – Spania (1), Kakuzo Sports – Grecia (1), Liberty Sport Management – România (1), Mercury RB Biser Marinchev – Bulgaria (1), Metary SRL – România (1), Pacheco&Teixeira – Portugalia (1), Pawel Golnaski B.S. – Polonia (1), Pawel Hajduczek Polish Sports – Polonia (1), PD Sport Management D.O.O. – Croația (1), Pelevon Oganyan – ? (1), Playeleven Malta – Malta (1), Polish Sport Group – Polonia (1), Reghecampf Anamaria Ionela PFA – România (1), Royal Management International – Germania (1)Rsport Agency Roman Skorupa – Polonia (1), Sărmășan Cătălin Viorel – România (1), Stellar Football Limited – Marea Britanie (1), Team Waserman Spain – Spania (1), V&M Agency SRO – Cehia (1). 

În fiecare perioadă de transferări, au loc aceste mișcări, cel puțin dubioase prin care piața fotbalului din România este invadată de această puzderie de intermediari, care se înfruptă din banii fotbalului românesc, și coincidență sau nu, cam aceiași fotbaliști se rotesc pe la majoritatea cluburilor de fotbal din Liga 1. Dacă un fotbalist nu mai este bun la o echipă, este bun la alta, că doar s-au plătit sau se plătesc comisioane frumoase!

ÎNȘELĂTORIA PREȘEDINȚILOR ȘI PATRONILOR DE CLUBURI NUMITĂ INSOLVENȚĂ!

În timp ce cluburi de tradiție din fotbalul românesc au dispărut sau au fost pe cale să dispară, să o ia de la zero din Liga 4 sau Liga 5, alte cluburi noi și-au făcut apariția în peisajul fotbalului românesc, acolo unde nu existau nici măcar suporteri, doar o mică bază sportivă. Unii au simțit mirosul banilor din drepturile de televizare și au reușit să înșele iubitorii fotbalului din România, că s-ar putea face perormanțe. Exemple sunt destule și nu aș vrea să insist asupra lor. Căci, o altă păcăleală (și mai mare) se anunță a fi INSOLVENȚA CLUBURILOR DE FOTBAL! 

O dată ce și-au anunțat insolvența, și există și o hotărâre judecătorească în acest sens, cluburile nu mai trebuie să se vadă nevoite a achita restanțele salariale către jucătorii care au dus greul în campionat! Toate memoriile depuse de jucători la Comisia pentru Statutul Jucătorilor se suspendă, iar fotbaliștii își pot lua adio de la bani! Nu mai au posibilitatea să se înscrie la masa credală, a creditorilor, care au de recuperat bani de la clubul aflat (acum) în insolvență! Chiar și cu memorile aprobate la Comisie, șansele ca salariile cuvenite să intre în conturile fotbaliștilor sunt extrem de reduse. Cel mult 5-10% din suma de recuperat, reprezentând salarii, ar putea să o încaseze și abia după 3-4-5 ani!!! Speculând aceste carențe legislative cluburile de fotbal se spală pe mâni, și fără pic de empatie trimit fotbaliștii la plimbare. Așa a făcut și Hermannstadt, după ce a retrogradat în liga secundă, aproape toți jucătorii neplătiți din sezonul trecut lovindu-se de….insolvența clubului. Ca și cum nici usturoi n-ai mâncat, nici gura nu-ți miroase, ești (din nou) virgin, din punct de vedere al datoriilor și poți ataca o nouă promovare în Liga 1, cu alt lot, alte …salarii! Dacă se vor găsi echipe care să țină piept Sibiului pe terenul de fotbal, FALIMENT scrie pe clubul al cărui președinte este (acum) Dănuț Coman! În tot acest timp celelalte combatante din liga secundă se lovesc de aceleași greutăți, cu achitarea datoriilor restante, și totul pentru obținerea licenței, pentru a mai bifa un sezon pe a doua scenă a fotbalului românesc! Și acesta a fost exemplu lui Hermannstadt, dar exemple sunt și în Liga 1, acolo unde CFR Cluj a trecut o dată prin insolvență, Dinamo este de o perioadă bună în insolvență, iar Gaz Metan Mediaș și Academica Clinceni tocmai și-au anunțat…insolvența!

FOTBALUL JUVENIL – CENUȘĂREASA FOTBALULUI ROMÂNESC!

Am arătat mai sus interesele ascunse din spatele transferurilor dubioase (din punct de vedere sportiv) a atâtor nonvalori, plătite cu salarii mult prea mari față de realitatea din teren. Poate timpul va scoate la iveală și grava suspiciune de spălare de bani, cum milioane de euro se scurg către terți, a căror cifră de afaceri (dacă există) este de doar câteva zeci de mii de euro, că lista impresarilor și intermediarilor de la FRF este pur formală. Între timp, fotbalul juvenil este în mare suferință, adică exact baza fotbalului românesc care ar trebui să producă talente pentru marea performanță! Selecțiile la echipele naționale de juniori se fac până la U11, după care antrenorii federali, care îndeplinesc și rolul de scouteri ai FRF, fac câte o recomandare  de jucători care ar putea face față la nivelul reprezentativelor Under ale României. Ca și cum lotul ar fi bătut în cuie și e greu de pătruns acolo. Presa sportivă este plină de materiale în care se vorbește despre modul discreționar în care se fac selecțiile la loturile naționale de juniori, de suspiciuni în care antrenorii federali au fost momiți cu bani, etc. Sectorul copiilor și juniorilor a fost total lipsit de sprijin, iar aici lucrurile evoluează din inerție, după cum consideră de cuvință fiecare club, iar părinții continuă să susțină cu bani activitatea antrenorilor de copii și juniori. Federația Română de Fotbal  a „uitat” să ofere asistență și sprijin cluburilor de copii și juniori, pe care mai nou, le-a numit „Academii”! Nu vorbește nimic despre fondurile de la UEFA, disponibile tuturor cluburilor care vor să investească în bază materială, mijloace de transport, echipamente, investiții în terenuri de sport, cheltuieli legate de participarea la competiții, etc. Există programe la UEFA destinate centrelor de copii și juniori care nu sunt accesate din România așa cum sunt accesate din alte țări cu fotbal mai dezvoltat ca al nostru. FRF primește regulat fonduri de la UEFA, destinate sectorului juvenil, dar nimeni nu știe de ele, pentru că „Academiile” nu sunt invitate să le acceseze. 

Imediat după Revoluție, o parte importantă a fotbaliștilor români, în special din Ardeal, au migrat către țara vecină, Ungaria. Până când hotărâți să curme insuccesele echipei naționale de fotbal, ungurii au făcut o adevărată revoluție în fotbal. Cluburile au fosr recompensate cu sume frumoase de bani pentru fiecare tânăr fotbalist crescut în propria pepinieră și promovat în Ligile de fotbal din Ungaria. Ca atare, în loc să plătească sume de bani pentru fotbaliștii români, cluburile, forțate de împrejurări, și-au promovat proprii jucători, asigurîndu-și, astfel și sume frumoase de bani. După câțiva ani (abia) au început să apară și rezultatele la nivelul primei echipei. În timp ce Ungaria surprinde plăcut din ce în ce mai mult, România retrogradează în lumea a treia și a patra a fotbalului european. Avem nevoie de o strategie clară la nivelul echipelor de copii și juniori, capabilă să asigure valorile de care are nevoie echipa națională pentru a obține performanțele pe care toți iubitorii fotbalului din România le așteaptă de ani buni! Această strategie lipsește, pentru că Răzvan Burleanu a hotărât să înceapă Strategia 1.0 de la vârf spre bază, nu invers cum ar fi fost normal. Și am mai pierdut vreo 8 ani, iar o dată cu (re)alegerea sa în funcția de boss la Casa Fotbalului, vom mai pierde alți 4 ani! Există generații de tineri fotbaliști care termină junioratul și nu au unde să evolueze, pentru că sunt refuzați constant, în detrimentul fotbaliștilor străini veniți în campionatele din România pe bani frumoși, pentru care s-au plătit și se plătesc în continuare, comisioane frumoase!

Cam acestea ar fi realitățile din fotbalul românesc pe care Răzvan Burleanu nu le vede sau nu vrea să le vadă, și nu au nici o legătură cu „viziunea” Domniei Sale despre dezvoltarea fotbalului românesc. Ne întrebăm, cu înfrigurare, ce se va alege de Stategia 2.0, acum că prima parte a Strategiei lui Burleanu a avut un „răsunător” succes! Se pare că, indignarea lui Stoichiță și expresia „nu avem timp de strategii”  nu ajunge pentru a desface șampania și a sărbători vreo calificare în urma căreia federalii noștri dragi și-ar umple conturile din bonusuri! Refuzul pe bandă rulantă a antrenorilor români de a prelua prima reprezentativă sub mandatele lui Burleanu, ar trebui să dea de gândit, și poate că ar fi mai realist dacă, ne-am consola cu ideea că nu avem forța necesară de a obține calificări la turneele finale.

Punem pariu?

Gică Hagi spunea recent că fotbalul românesc nu este la marginea prăpastiei, este chiar ÎN GROAPĂ. Că fotbalul românesc NU trebuie REconstruit ci CONSTRUIT! Avut avut în 2014 un Program de revigorare a fotbalului românesc numit RESPECT ROMÂNIA!  L-am refuzat cu stoicism și l-am înănușit din fașă! Am acceptat interferența politicului în fotbalul românesc și ne-am ales cu acest Răzvan Burleanu care (parcă) nu mai vrea să PLECE! Câteodată stăm strâmb și ne gândim drept: „nu cumva ne merităm soarta”? Sau nu….?

Sursa foto: stiri.tvr.ro