EDITORIAL Impotența proiectului numit fotbalul românesc, naște monștri! Editorial by Ioan R. Ster - 27 noiembrie 202127 noiembrie 20210 Ioan R. Ster Așa cum era de așteptat, reprezentativa României a mai ratat o calificare la un turneu final, unde crema fotbalului mondial și european urmează să își etaleaze spectacolul sportiv în fața Măriei Sale FANUL! Tot așa cum era de așteptat, un val de critici la adresa selecționerului, jucătorilor, a conducătorilor fotbalului românesc au venit din toate părțile. Într-o grupă de calificare în care vioara întâi a fost, în mod previzibil, Germania am sperat că putem să trecem de Macedonia de Nord, Islanda, Armenia și Luxemburg, echipe cu care odinioară ne făceam „antrenamentul” cuvenit înaintea marilor bătălii din grupe. Noi românii, mai catolici decât Papa, așa cum suntem, toți experți în materie de fotbal și mâncat semințe, nu ne place să învățăm, nu ne place să muncim, să culegem roadele unei munci făcute, nu după ureche, ci după o strategie, din care să aibă toată lumea de câștigat, de la copii și juniori până la echipa de seniori. Nu. Vrem calificare și o vrem acum! Așa cum îmi cârpeam ciorapii de antrenament pe vremea în care Mateianu exersa „morișca băimăreană”, pe înserat, la lumina celor două reflectoare de deasupra tribunei oficiale de sub Dealul Florilor, așa procedăm și noi cu Naționala noastră dragă: cârpim pe postul de selecționar, mai cârpim la postul de fundaș dreapta, mai cârpim un atacant, poate o ieși ceva cu care să ne lăudăm. Cam atâta au ținut (și vor ține) aceste cârpeli, cam cât m-au ținut pe mine ciorapii cârpiți într-o săptămână de antrenamente! Luat la țintă de toată presa din România, pentru ratarea calificării, Mirel Rădoi a spus: „pa și pu…la revedere!”, pentru a da posibilitatea unei alte cârpeli la echipa națională, cea care să aducă calificarea izbăvitoare la următorul turneu final, și tot așa mai departe…. RESPECT(ăm) ROMÂNIA? „În Dacia tatălui meu am „înghițit” cei 88 de kilometri de la Calafat la Craiova” își amintea Gică Popescu, pornind către fotbalul cu adevărat mare, spre o carieră uluitoare, căpitan la Barcelona, câștigător al Cupei UEFA cu Galatasaray Istanbul. Asemenea povești, în care neapărat găsești „ochiul”, cel care descoperă talentul, apoi îl șlefuieșete, nu se mai spun astăzi, când rețele sociale au luat locul sportului în aer liber, al socializării față în față cu coiechipierii, adversarii, spectatorii. Am apelat la memoria, nu chiar așa recentă cum am fi vrut noi, și la PROGRAMUL NAȚIONAL DE REDRESARE A FOTBALULUI ROMÂNESC, cu care Gică Popescu s-a prezentat în cursa pentru fotoliul de președinte la FRF, din martie 2014. Cine a avut răbdarea de a se aventura în a lectura acest Program manifest, a putut să deslușească ușor cam cum ar trebui să arate fotbalul românesc! Ca o piramidă, pornind de jos, de la elevii din școli, la copii și juniori, ajungând în vârful piramidei la echipa națională. În viața economică, s-au tot încercat diverse sisteme performante de management, cele care să asigure succesul. ISO 9001 este un astfel de sistem de management, un SISTEM DE MANAGEMENT, care nu permite amatorismul, produse de slabă calitate, ineficiența și automulțumirea. Asta pentru că nicio procedură în acest sistem nu îți permite să greșești, iar dacă totuși o faci, există intrumente care să le identifice și îndrepte. Programul propus de Gică Popescu pentru redresarea fotbalului românesc a reușit, la vremea respectivă, să acopere absolut tot ceea ce este necesar a se face pentru a ajunge la succes! Greu de crezut, dar așa este! Pentru că s-ar fi pornit de la nivelul cel mai de jos și ar fi ajuns la vârf, la Naționala României! Nimeni nu a fost uitat sau lăsat pe dinafară, pentru a da satisfacție suporterului român. Nimic din toate acestea nu au fost inventate de Baci, ele s-au făcut în țări cu fotbal dezvoltat, cu performanțe, cele la care noi doar visăm. Am vrea și noi, dar mai pe scurtătură, dacă se poate… Înscăunatul Răzvan Burleanu, cu fotoliul de președinte al FRF rezervat și pentru următorul mandat, a venit în campania electorală din 2014, cu o alternativă de tot râsul, un flyer în care ne zâmbea larg, anticipând țeapa pe care ne-o pregătea! Nici să mai copiem nu suntem în stare, decât click dreapta și „copy-paste”! Așa se face că, încercarea infantilă a actualei conduceri de la Casa Fotbalului de a implementa după ureche anumite puncte din Pogramul lui Gică Popescu, nu a făcut altceva decât să adâncească prăpastia dintre fotbalul românesc și restul țărilor unde fotbalul a devenit o industrie, care scoate talente pe bandă rulantă, iar performanțele fac parte din…„fișa postului”! Astfel, s-a „inventat” un sistem de promovare la echipele naționale de juniori bazat pe pile și relații, iar rezultatele se văd. Singura selecție serioasă se face la U13, iar de acolo în sus selecționerii se bazează doar pseudorapoartele făcute de antrenorii federali din fiecare județ! Antrenori federali care, fie vorba între noi, au devenit pseudoscouteri, lipsiți de orice posibilitate de a-și îndepli atribuțiile specifice fișei postului de antrenori federali! Lipsește responsbilitatea selecționerului de la primă echipă de a coordona întreaga activitate de la echipele naționale, cele care ar trebui să producă talente și să acopere lipsurile și golurile de la prima reprezentativă! Continuăm experimentele cu zeci de jucători selecționați într-o singură campanie de calificare, iar omogenitatea și viziunea asupra jocului are de suferit! Cu toate aceste, noi sperăm în continuare la o calificare izbăvitoare care să scoată fotbalul românesc din mocirlă, iar federalii să-și mai umple conturile din primele de calificare, sau diurne grase de la turneele finale! Nu există nici un fel de transparență vis a vis de fondurile pe care cluburile românești, echipele de copii și juniori le-a putea atrage de la UEFA, dar știm să băgăm pumnul în gura presei locale, interzicând accesul la informație, la dreptul de a-și practica profesia, având grijă să fie bine păzită …în afara stadionului! Experimentul fotbalului românesc continuă, în încercarea patetică de a vedea cât de jos putem ajunge. La ora actuală, fotbalul românesc se află exact acolo unde merită, în lumea a treia sau a patra a fotbalului european și mondial! Condus de o echipă de management amatoare, promovată pe diferite căi la Casa Fotbalului și cu voturile din Adunarea Generală asigurate de fotbalul feminin sau futsal în buzunar. La ultimele alegeri de la FRF am avut și noi un reprezentant al Maramureșului, candidat pentru funcția supremă în fotbal. Surpriza mare vine chiar de la cluburile de fotbal din Maramureș, membrii în Adunarea Generală, care nu au considerat că băimăreanul Cristian Balaj ar fi persoana potrivită să conducă fotbalul românesc. Fostul arbitru internațional este astăzi, președintele campioanei României, după ce a revoluționat și Agenția Națională Antidoping! Un deceniu de Proiect Gheorghe Hagi Cel mai mare produs al fotbalului românesc, Gheorghe Hagi a purces la un proiect de revigoare a fotbalului juvenil, venit din concepția sa proprie față de fotbal, din dorința de a-i asigura lui Ianis trambulina către fotbalul de performanță! A gândit și a implementat în România un proiect care a dus la rezultate remarcabile atât la echipa de club cât și prin promovarea jucătorilor trecuți prin propria Academie, în prima reprezentativă. Astăzi, Gheorghe Hagi este văzut ca salvatorul Naționalei României, chemat la prima reprezentativă, mai mult din lipsă de idei decât din necesitate. Regel a spus pas, și lumea fotbalului se întrebă unde este proiectul de succes al lui Hagi? Răspunsul este simplu: Proiectul Național de redresare a fotbalului românesc promovat de Gică Popescu în 2014, este proiectul lui Gheorghe Hagi, proiect susținut la vremea respectivă de Generația de Aur, cea după a cărei performanțe tânjim cu toții astăzi! Uluitoare declarațiile de genul celei făcut de Mihai Stoichiță, care susținea că nu există timp pentru proiecte! De ce să nu existe timp? Nu ne mai pasă de restul fotbalului românesc, vrem doar să fim prezenți în urnele tregerii la sorți pentru grupele viitorului Turneului Final de la Campionatul European? Nu cumva ne mulțumim cu prea puțin, sacrificând viitorul fotbalului în detrimentul unor rezultate conjucturale dezamăgitoare? Răzvan Burleanu reales la al 6-lea sau al 7-lea Congres Ratarea calificării la barajele pentru calificarea de la Mondialul din Qatar de anul viitor, nu este o tragedie, dar este dramatică situația în care a ajuns fotbalul românsc și nu există semne că situația s-ar ameliora! În lipsa unei strategii, a unui program de redresare a fotbalului românesc vor continua retrogradările fotbalului românesc și vom ajunge să jucăm derby-uri cu Luxemburg și Liechtenstein! „De la cap se-mpute puștele”, iar vinovații trebuie căutați la cel mai înalt nivel al conducerii FRF, conducere girată de membrii Adunării Generale, amețiți de aerul de grandomanie, alimentat de promisiunile deșarte ale unui președinte …„care ne-a ciuruit”! Avem și noi monștri noștri! GICĂ POPESCU: „RESPECT ROMÂNIA!” (I) GICĂ POPESCU: „RESPECT ROMÂNIA!” (II) GICĂ POPESCU: „RESPECT ROMÂNIA!” (III) GICĂ POPESCU: „RESPECT ROMÂNIA!” (IV) GICĂ POPESCU: „RESPECT ROMÂNIA!” (V) GICĂ POPESCU: „RESPECT ROMÂNIA!” (VI) GICĂ POPESCU: „RESPECT ROMÂNIA!” (VII) Share on Facebook Share Share on TwitterTweet Share on Pinterest Share Share on LinkedIn Share Share on Digg Share